Salvati Rosia Montana - Maia Morgenstern

Read more >>

Corul Athos - Hristos a Inviat !

Read more >>

Corul Athos - Canonul Invierii, gl 1

Read more >>

Воскресение Христово видевше

Read more >>

Χριστός Ανέστη - Ανάσταση

Read more >>

Orthodox Saint-Blessed Seraphim Rose(speaking about end of times)

Read more >>

It's not easy to be Orthodox Christian

Read more >>

Father Ioanichie Balan - Orthodox Vigilance

Fr. Ioanichie (born 10th of February 1930) well-known author and preacher in Romania and a spiritual son of Elder Cleopa. Opponent of both Communism and New Age.

Read more >>

Batranul Dobri Dobrev "Sfantul Cersetor si Ctitor"

In vălmăşagul pestriţ al unei capitale contemporane, cu uşurinţa ar putea trece nebăgat în seamă un chip precum cel al bătrânului Dobri Dobrev, pe care oamenii l-ar încadra grabnic în rândul numeroşilor cerşetori şi săraci din Sofia. Nu mulţi sunt însă aceia care îl cunosc cu adevărat pe acest bătrân de 97 de ani şi ştiu lucrarea sa. Poate părea greu de crezut că cea mai mare biserică din Balcani, catedrala patriarhală şi simbolul oraşului, în care se adună să slujească în sobor lună de lună mitropoliţii Bulgariei, a primit de curând un uriaş ajutor financiar din partea lui bătrânului Dobri, urmaş al cuvintelor Apostolului „ca gunoiul lumii ne-am făcut, lepădătura tuturor până acum" (I Corinteni 4:13). Această faptă ar fi rămas ascunsă cunoştinţei omeneşti dacă, anul trecut, Preasfinţitul Tihon al Tiveriopolei n-ar fi vestit-o presei: „Nu mi-a venit să cred când am văzut chitanţa, şi e incredibil, dar cel mai mare donator al Catedralei Patriarhale este Moş-Dobri, cerşe¬torul îmbrăcat în costum popular pe care toată lumea-l ştie, cel ce se închină înaintea tuturor. Bătrânul acesta a dăruit Catedralei suma de 35.700 de leva (aproape 20.000 de euro). Acest om atât de sărac şi de modest a făcut cea mai mare donaţie din ultimul deceniu pentru biserica Sfântului Alexandru Nevski!". În 1988, dedo-Dobri, cum îi zic bulgarii, a renunţat la vechea sa viaţă, începând să cerşească pe străzi şi în biserici. Acest bătrân, cu un venit lunar de 80 de euro, călătoreşte aproape în fiecare zi din satul său, Bailovo, până Ia Sofia, pentru a aduna bănuţ cu bănuţ -- însă niciodată pentru sine! Mulţi dintre locuitorii Sofiei I-au văzut pe Dobri stând, an de an, cu un pahar în mână, pentru a aduna bani — pe care îi dădea apoi unui cunoscut, ca să-i depună într-un cont bancar. A strâns mai întâi bani pentru reconstruirea Mănăstirii Eleşniţa, aflată la câţiva kilometri depărtare de capitala Bulgariei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în 2006 biserica mănăstirii a fost renovată şi sfinţită. În mai 2009 s-a dus la epitropul Catedralei Sfântului Alexandru Nevski, căruia i-a zis doar atât: „Vino cu mine, să-ţi dau nişte bani pentru biserică!" Ce l-a determinat pe acest bătrân, cu un chip ce pare să iasă din cărţile sfinte, să se îndeletnicească cu aşa ceva? Doar Dumnezeu ştie! întrebat de ce a facut-o, Moş-Dobri a răspuns simplu: ,Adunăm bani pentru mănăstiri. Refacem bisericile aflate în nevoie. Le reconstruim, le renovăm — nu facem prea mult, dar... atâta putem".Numele bătrânului Dobri din Bailovo şi suma donată au răsunat ca o mare palmă pe obrazul tuturor politicienilor şi oamenilor de afaceri locali, care, deşi au vorbit şi au promis multe, până la urmă n-au ajutat cu nimic Biserica, facându-l pe un cunoscut jurnalist bulgar să exclame: „În ce hal a ajuns societatea noastră, dacă cel mai mare donator dintre noi este un bătrân sărac! Şi când Biserica ne cere ajutorul pentru a reda măreţia Catedralei Patriarhale, să nu ne îndreptăţim că nu putem, fiindcă Moş-Dobri ne arată zi de zi că se poate — chiar şi păstrând tăcerea". Cei care il cunosc il considera un adevarat sfant viu umbland printre noi. In chipul sau luminos recunoastem cumva ceea ce noi cu simplitate putem numi "Chipul Lui Dumnezeu" .O imagine cu chipul si mainile sale valoreaza mai mult decat 1000 de cuvinte .Istoria lui pare a fi desprinsa din Vietile Sfintilor.Are 97 de ani si este cunoscut de locuitorii Sofiei pentru simplitatea si intelepciunea sa. Poate fi vazut in fata bisericilor Sfantul Alexandru Nevsky si Sfantul Metodie si Chiril purtand cu sine cutia de metal in care trecatorii adauga "milosteniile" lor. El daruieste insa banii primiti, manastirilor, bisericilor si oamenilor saraci. Bătrânul Dobri, acest tăcut luptător creştin, vine zi de zi să se închine liniştit în Catedrala Sfântului Alexandru Nevski, aşezându-se apoi la ieşire, unde îi salută pe toţi şi se închină înaintea tuturor, luându-şi rămas bun de la oameni cu cuvintele: „Bucuraţi-vă întru Domnul!

Sursa: youtube

Read more >>

Cand ascultă Dumnezeu rugăciunile

Read more >>

O mana de malai-desen animat-pilda

Read more >>

Filmul integral APOCALIPSA LUI IOAN

Read more >>

Pentru numele meu - film ortodox

Read more >>

SF. LUCA AL CRIMEEI (1877- 1961), IERARHUL DOCTOR FĂRĂ DE ARGINȚI film

SF. LUCA AL CRIMEEI (1877- 1961) , IERARHUL DOCTOR FĂRĂ DE ARGINȚI

Vezi filmul la sfarsitul paginii

Arhiepiscopul Luca al Crimeei (1877- 1961) “In plina teroare bolsevica, un chirurg de excepti refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii. Episcopul chirurg Luca Voino-Iasenetki, marturisitor al credintei in Hristos si titan al stiintei deopotriva ofera lumii contemporane o minunata lectie de jertfire de sine, de slujire a semenilor-de sfintenie” Valentin Voino-Iasenetki s-a nascut in anul 1877 intr-o familie avand nobile radacini stramosesti. Primind o educatie aleasa, tanarul Valentin manifesta de timpuriu inclinatii spre pictura astfel la timpul potrivit a inceput pregatirea pentru admiterea la Acdemia de Arte din Kiev. Insa in sufletul lui are un puternic zbucium acela de a-si urma pasiunea si de a fi de folos semenilor, hotaraste sa nu se inscrie la Academie, ci la Facultatea de Medicina din Kiev ajungand in scurt timp un student de elita. Razboiul ruso-japonez din 1904 il gaseste pe dr. Voino Iasenetki in slujba Crucii Rosii ca medic chirurg. Urmeaza apoi o perioada de 11 ani de activitate in spitalele sarace de tara in conditii medicale de necrezut pentru timpurile noastre. Cu toate acestea Valentin opereaza cu succes sute de cazuri. In anul 1916 hotareste sa isi publice experientele medicale intr-un volum intitulat “Eseu despre chirurgia infectiilor septice”.Alcatuind planul si prologul cartii un gand straniu provoaca nedumerire: “Cand aceasta carte va fi terminata pe ea va sta numele unui episcop…”.
In anul 1917 Valentin se stabileste impreuna cu familia in orasul Taskent unde primesete postul de medic-sef al spialului din localitate. O boala incurabila cauzeaza moartea timpurie a Anei sotia sa, astfel ramane singur cu cei patru copii ai sai. Moartea sotiei il apropie tot mai mult de Biserica, discutiile pe temele religioase pe care le purta in diverse ocazii starnind admiratie. Intruna din zile arhiereul locului il cheama pe Valentin si ii zice: “Doctore trebuie sa deveniti preot!”. Incredinat ca aceasta este chemarea Valentin accepta in anul 1921 hirotonia. Faptul ca cel mai bun chirurg din oras purta rasa si cruce a deranjat mult autoritatiile bolsevice. In anul 1923 parintele Valentin ajunge episcop al regiuni Taskent. Dupa hirotonisira sa ca episcop politia bolsevica il aresteaza incepand astfel un lung sir de ani de pribegie si suferinte in inchisorile sovietice. Datorita renumelui sau de chirurg arhiepiscopul Luca primeste ingaduinta sa opereze in spitalele din exil. Inainte de orice operatie Valentin se ruga Icoanei Maicii Domnului ii binecuvanta si adeseori insemna trupurile bolnavilor cu semnul crucii folosind tinctura de iod. Toate acestea au facut ca Politia Politica sa hotareasca trimiterea episcopului la cercul polar de nord urmand ca apoi sa fie trimis in regiunea Arhangelsk pentru 3 ani. Al treilea arest avea sa fie si cel mai cumplit pentru batranul arhiereu care orbise cu desavarsire de ochiul drept, batai, interogatorii si alte torturi psihice iar la final sentinta nemiloasa. Deportarea in Siberia! Invazia armatei hitleriste in URSS din anul 1941 si pregatirea medicala desavarsita a arhiepiscopului (care a reusit sa opereze un bolnav folosind un briceag si par de femeie pentru a coase rana fara ca plaga sa se infecteze), au schimbat atitudinea autoritatiilor. Rabdand toate greutatiile cu adanca incredintare in Dumnezeu intr-una din scrisorile primite din Siberia ii scria fiului sau: “Am iubit patimirea findca minunat curateste sufletul!”, dupa sfarsitul arestului in anul 1946 Arhiepiscopul Luca primeste pentru tratatul Eseu despre chirurgia infectiilor septice premiul Stalin. Luca imparte banii de premiu orfanilor de razboi. In acelasi an arhiepiscopul Luca Voino Iasenetki este numit, Arhiepiscop al Simferopolului si Crimeei. Ranile adanci lasate de razboi si de propaganda atee in sufeltele oamenilor il intristeaza mult. Si aici Luca se osteneste sa reinvie credinta si viata duhovniceasca si in scurt timp devine foarte indragit. Predicile sale erau ascultate cu bucurie de studenti intelectulai sau chiar de oameni avand alta credinta.
Un nou val de prigoane impotriva bisericii si a slujitorilor ei in 1960 isi determina pe multi sa isi paraseasca credinta. Singura mangaiere si intarire pentru cei ramasi erau predicile batranului arhiepiscop care nu se temea sa condamne atitudinea regimului ateu. Problemele din eparhie se inmultesc fara masura iar Luca slabit de putere si desavarsit orb nu mai putea face nimic astfel ca in dimineata zilei de 11 iunie 1961 arhiepiscopul Crimeei se sfarsea din aceasta viata. Astazi moastele bine mirositoare ale Sfantului Ierarh Luca al Crimeei canonizat in anul 1966 sunt asezate in catedrala Sfanta Treime din orasul Simferopol din Ucraina. Ca si in timpul vietii pamantesti Sfantul Luca usureaza poverile sufletesti si trupesti ale celor indurerati, la racla sa fiind savarsite numeroase vindecari si minuni.

Sursa: www.sfantulioanrusul.ro

Read more >>

CREDINŢA ÎN POPOR ! de Vasile Militaru

O rusine-i azi credinta la poporul romanesc
Ca e “dumnezeu” stiinta si dezmatul sufletesc!
S-a uitat credinta sfanta cu traditii stramosesti
Azi la moda-i desfranarea si slujirile trupesti!

Sa te-nchini azi “e rusine”, lumea rade de pacat
Dumnezeu e-nchipuire, fiindca de …ne-am cultivat!
De! Stramosii din vechime nu erau prea cultivati,
Astazi merg sa se inchine numai cei inapoiati!

Azi, cu-atata invatatura, cum sa crezi in Dumnezeu,
Cand cunosti perfect atomul si-i despici nucleul sau!
Azi, cand munca grea cu bratul e facuta de motor,
Azi, cand vezi in casa lumea, privind la televizor?!…

Ce castig ai din credinta cand azi ai tot ce doresti?
Cum, tu om cu-nvatatura, iarasi sa te umilesti?…
O, dar iata ca azi omul s-a schimbat fundamental,
Este drept, are cultura, dar e rau, nedrept, brutal..

Iata, lipsa de credinta de la cei ce-s cultivati,
Ca ajung sa se ucida chiar si rude, chiar si frati!
Ce frumos era romanul, milostiv, cinstit, smerit,
Crdincios si cu nadejdea vietii fara de sfarsit!

Toti stramosii cei din veacuri, iata ca au fost uitati,
Sau, sunt defaimati de unii, ca n-au fost prea cultivati!
Oare limba romaneasca care-o scriem si-o vorbim
Nu din cartile lor sfinte, ce le-au scris, o mostenim?
Prima fraza tiparita in iubitul nostru grai
Este-o sfanta rugaciune pe acest picior de plai.

Oare nu aveau cultura? Varlaam era ateu?
N-aveau minte sanatoasa de chemau pe Dumnezeu?
Dosoftei n-avea cultura, sau Ivireanul Antim?
Oare nu erau tot oameni, despre dansii noi ce stim?

Dosoftei cu-a lui cultura peste tot recunoscut
Purta moaste in trasura ca odor nepretuit.
Mucenicul din Suceava peste tot l-a insotit,
Pentru ce-l purta cu dansul Marele Mitropolit?

Oare asa de scurta minte sa fi fost la Dosoftei!?
Cati ca ei au azi cultura dintre cei mai mari atei?

…………………………………………..
Poate Stefan Voievodul de cultura-a fost lipsit,
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfintit!

Cati din cei ce au cultura cunosc azi amanuntit
Ce averi avea Sihastrul care Stefan l-a iubit?
Dar cati stiu ca Sfantu-acesta intelept si luminat,
Stia pe de rost Psaltirea si pe cati i-a vindecat!?!

Si cati stiu ca atunci Stefan sta la usa lui smerit
Asteptand, el domn, la usa obosit si istovit?
Stiti ca-n ruga lui umila a cerut lui Dumnezeu
Ca s-ajute Voievodul, izbavind poporul sau?

Tot poporul cu credinta apara acest pamant,
Mii si mii sunt sub tarana, un popor martir si sfant!
Au zdrobit paganatatea cu puterea Sfintei Cruci,
Tot pamantul tarii noastre este plin de mucenici!

Sfantul Gheorghe pe drapele intarea pe-acesti strabuni,
Presarand urgia mortii in puhoaie de pagani!
Mircea, Alexandru, Stefan, brazi ziditi de Dumnezeu
Stavila paganatatii-au slavit numele Sau!

Pan-la noi razbeau adesea milioane de pagani,
Dar cadeau zdrobiti de Domnul prin acesti crestini romani!
Brancoveanu, om cu carte, intre voievozi cinstit,
A murit pastrand credinta, un “crestin desavarsit”!
………………………………………….

O, dar astazi Sfintii nostri, ce putin sunt cunoscuti,
Au sfintit aceste plaiuri in cumplite suferinti!
Azi cand gradul de cultura este mult mai ridicat,
Toti stramosii Sfinti ai nostri, neamul nostru i-a uitat.

Cate vieti fara prihana, vrednice azi de urmat.
Sunt trecute cu vederea, cati romani le-au cercetat?
De la Daniil la Iacob, de curand mort la Iordan,
Un popor intreg de Ingeri sunt in plaiul Dunarea!

La Cernica, un luceafar este Sfantul Calinic,
Teodora de la Sihla si Nicodim cel sfintit!
Mosu Gheorghe de la Piatra, din clopotnita de sus
Sau Vichentie la Secu, si cati sunt intru Iisus!?

Doar o parte dintre dansii poare-s scrisi in Pateric,
Despre care, lumea culta, n-a aflat inca nimic!
O, dar tara noastra-i plina de sfintite ctitorii
Ale Domnului Altare, ale noastre bucurii!

Iata-n zilele de astazi au ramas fara de pret
Vin strainii sa se-nchine frescelor la Voronet,
Vin strainii si se mira de asa minunatii
Care…, cei fara cultura, le-au zidit ca marturii!

Cati cunosc ca la Iordan, indurand vanturi si ploi,
De curand Iacob-Ioan este Sfant din Dorohoi?!
Care-i viata lui sfintita, stiu ca pentru noi a scris
O comoara numa-n versuri pana-n clipa cand s-a stins!

Trupul lui plin de miresme si de Dumnezeu Sfintit,
Se gaseste la Hozeva, de straini astazi cinstit!
Mai cer unii azi dovada sa arate Dumnezeu
Cum sa creada doar in semne azi poporul cel ateu?

Daca nare-n el vointa sa citeasca din Scripturi,
Nu urmeaza nici credinta sfintelor invataturi:
Ei cred tot ce spune lumea, far-sa ceara dovediri,
Iar Scriptura, Patericul, nu-s decat inchipuiri!

Iata cum cinstim credinta si pe Bunul Dumnezeu
Noi romanii, crestini de astazi, am ajuns popor ateu!
Iata cum cinstim stramosii si pe toti ai nostri Sfinti
Tavalindu-ne in rele si-n spurcatele dorinti.

Pentru ce-au luptat strabunii sa ne scape de pagani,
Daca noi traim ca Hunii, dar ne socotim crestini…???

Vasile Militaru.

Read more >>

Iubi-Te-voi, Doamne

Read more >>

Pe Tine, Doamne

Read more >>

Rugati-va neincetat!

Ascultand aceasta minunata piesa, linistea interioara se aseaza ...cu Apostolul Pavel spun si eu "Bucuraţi-vă pururea. Rugati-va neincetat."

Read more >>

FERICIRILE: Cantec ORTODOX bizantin psaltic

Read more >>

Troparul Inaltarii Domnului

Read more >>