Batranul Dobri Dobrev "Sfantul Cersetor si Ctitor"
In vălmăşagul pestriţ al unei capitale contemporane, cu uşurinţa ar putea
trece nebăgat în seamă un chip precum cel al bătrânului Dobri Dobrev,
pe care oamenii l-ar încadra grabnic în rândul numeroşilor cerşetori şi
săraci din Sofia. Nu mulţi sunt însă aceia care îl cunosc cu adevărat pe
acest bătrân de 97 de ani şi ştiu lucrarea sa. Poate părea greu de
crezut că cea mai mare biserică din Balcani, catedrala patriarhală şi
simbolul oraşului, în care se adună să slujească în sobor lună de lună
mitropoliţii Bulgariei, a primit de curând un uriaş ajutor financiar din
partea lui bătrânului Dobri, urmaş al cuvintelor Apostolului „ca
gunoiul lumii ne-am făcut, lepădătura tuturor până acum" (I Corinteni 4:13).
Această faptă ar fi rămas ascunsă cunoştinţei omeneşti dacă, anul
trecut, Preasfinţitul Tihon al Tiveriopolei n-ar fi vestit-o presei: „Nu
mi-a venit să cred când am văzut chitanţa, şi e incredibil, dar cel mai
mare donator al Catedralei Patriarhale este Moş-Dobri, cerşe¬torul
îmbrăcat în costum popular pe care toată lumea-l ştie, cel ce se închină
înaintea tuturor. Bătrânul acesta a dăruit Catedralei suma de 35.700 de
leva (aproape 20.000 de euro). Acest om atât de sărac şi de modest a
făcut cea mai mare donaţie din ultimul deceniu pentru biserica Sfântului
Alexandru Nevski!". În 1988, dedo-Dobri, cum îi zic bulgarii, a
renunţat la vechea sa viaţă, începând să cerşească pe străzi şi în
biserici. Acest bătrân, cu un venit lunar de 80 de euro, călătoreşte
aproape în fiecare zi din satul său, Bailovo, până Ia Sofia, pentru a
aduna bănuţ cu bănuţ -- însă niciodată pentru sine! Mulţi dintre
locuitorii Sofiei I-au văzut pe Dobri stând, an de an, cu un pahar în
mână, pentru a aduna bani — pe care îi dădea apoi unui cunoscut, ca să-i
depună într-un cont bancar. A strâns mai întâi bani pentru
reconstruirea Mănăstirii Eleşniţa, aflată la câţiva kilometri depărtare
de capitala Bulgariei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în 2006 biserica
mănăstirii a fost renovată şi sfinţită. În mai 2009 s-a dus la epitropul
Catedralei Sfântului Alexandru Nevski, căruia i-a zis doar atât: „Vino
cu mine, să-ţi dau nişte bani pentru biserică!" Ce l-a determinat pe
acest bătrân, cu un chip ce pare să iasă din cărţile sfinte, să se
îndeletnicească cu aşa ceva? Doar Dumnezeu ştie! întrebat de ce a
facut-o, Moş-Dobri a răspuns simplu: ,Adunăm bani pentru mănăstiri.
Refacem bisericile aflate în nevoie. Le reconstruim, le renovăm — nu
facem prea mult, dar... atâta putem".Numele bătrânului Dobri din Bailovo
şi suma donată au răsunat ca o mare palmă pe obrazul tuturor
politicienilor şi oamenilor de afaceri locali, care, deşi au vorbit şi
au promis multe, până la urmă n-au ajutat cu nimic Biserica, facându-l
pe un cunoscut jurnalist bulgar să exclame: „În ce hal a ajuns
societatea noastră, dacă cel mai mare donator dintre noi este un bătrân
sărac! Şi când Biserica ne cere ajutorul pentru a reda măreţia
Catedralei Patriarhale, să nu ne îndreptăţim că nu putem, fiindcă
Moş-Dobri ne arată zi de zi că se poate — chiar şi păstrând tăcerea".
Cei care il cunosc il considera un adevarat sfant viu umbland printre
noi. In chipul sau luminos recunoastem cumva ceea ce noi cu simplitate
putem numi "Chipul Lui Dumnezeu" .O imagine cu chipul si mainile sale
valoreaza mai mult decat 1000 de cuvinte .Istoria lui pare a fi
desprinsa din Vietile Sfintilor.Are 97 de ani si este cunoscut de
locuitorii Sofiei pentru simplitatea si intelepciunea sa. Poate fi vazut
in fata bisericilor Sfantul Alexandru Nevsky si Sfantul Metodie si
Chiril purtand cu sine cutia de metal in care trecatorii adauga
"milosteniile" lor. El daruieste insa banii primiti, manastirilor,
bisericilor si oamenilor saraci. Bătrânul Dobri, acest tăcut luptător
creştin, vine zi de zi să se închine liniştit în Catedrala Sfântului
Alexandru Nevski, aşezându-se apoi la ieşire, unde îi salută pe toţi şi
se închină înaintea tuturor, luându-şi rămas bun de la oameni cu
cuvintele: „Bucuraţi-vă întru Domnul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu