Dynamic Glitter Text Generator at TextSpace.net
Multi-styled Text Generator at TextSpace.net

duminică, 16 decembrie 2012

Cuvant de intelepciune al Parintelui Arhimandrit Marcu Manolis (19 august 1937 -16 aprilie 2010)



Părintele Marcu a zis:
” Viaţa duhovnicească este să păşeşti pe zăpadă şi să nu laşi urme “.
” Ascultarea înseamnă viaţă, iar neascultarea  înseamnă moarte “.
” Cea mai bună lecţie de Ortodoxie sunt sinaxarele Sfinţilor.Aici, credinţa dreaptă şi fapta pe măsură, care ajunge la martiriu.Noi nu cunoaştem primejdia martiriului, dar trebuie să lucrăm martiriul conştiinţei având ca îndrumători pe Sfinţi “.
” Nu e posibil să refuzi ajutorul aproapelui tău, lucru care nu se întâmplă fără jertă.Ajutorul însă nu trebuie să îl dai cu nemulţumire, cu sprânceana ridicată şi discriminatoriu (pe criterii economice, sociale). Toţi sunt fiii lui Dumnezeu, fraţi întru aceluiaşi tată şi robi ai unui singur Domn “
” Harul lui Dumnezeu sprijină în greutăţi”.
” Nimeni, om iubit sau duşman, nu e nimic altceva decât pământ, de aceea să evităm exagerările”.
” Bolile şi nenorocirile cad asupra noastră, dar trebuie să le înfruntăm cu răbdare. Sunt prilejuri de sfinţire , oricât ar fi de insuportabile “.
Şi când extenuaţi spuneam că nu mai suportăm, cu durere ne declara: „V-a părăsit harului lui Dumnezeu”. Atunci ne veneam în fire şi auzeam continuarea: „Rugăciune, copilul meu, rugăciune”.
” Cine suntem noi ca să îi judecăm pe ceilalţi?Toleranţa este semn al sfinţeniei “.
Sursa: aici
Read more >>

AJUTATI Biserica Sf. Daniil Sihastrul din Berceni!

Daca, acum an a fost un incediu devastator la asezamantul din  Valea Screzii, unde erau adapostiti cateva sute de orfani, acum un alt incendiu a ars o parte din acoperisul Bisericii Sf. Daniil Sihastrul din Berceni, unde slujeşte Părintele Mihai Andrei Aldea. 
Sa ajutam cum putem, fiecare cu cat poate, cu o suma de bani. Dumnezeu sa ii primeasca precum i-a primit cei doi bani ai vaduvei. 
Sa ne rugam pentru Părintele Mihai Andrei Aldea si pentru intreaga obste slujitoare sa-i intareasca Dumnezeu, sa le dea putere sa treaca peste aceasta incercare. 

Pentru aceia dintre voi care vreţi să ajutaţi şi financiar, sunt disponibile următoarele conturi: 
Cod IBAN: RO24RNCB0072049680150001 - ROL, BCR sucurs
ala sector 1, Bucuresti
Cod IBAN: RO24RNCB0072049680150002 - EURO, BCR sucursala sector 1, Bucuresti
Cod IBAN: RO24RNCB0072049680150003 - USD, BCR sucursala sector 1, Bucuresti
Cod Swift: RNCBROBU
Cod fiscal: 13621425










Domnul sa va rasplateasca pentru darnicia voastra!





Mirela Leocă
Read more >>

vineri, 14 decembrie 2012

CUV. PAISIE AGHIORITUL DESPRE SARBATORI



CUV. PAISIE AGHIORITUL DESPRE SARBATORI: “Intotdeauna le spun mirenilor sa inceteze de a mai lucra duminicile si sarbatorile, ca sa nu-i ajunga nenorociri”

“Incendiile sunt urgia lui Dumnezeu, pentru ca taiem lemne in duminici si sarbatori.
 Si raul este ca nu pricepem. Am trecut dincolo de limita rabdarii lui Dumnezeu”.

“Mai bun este putinul celui drept…

Astazi, din pacate, nu folosim libertatea spre bine, pentru sfintenie, ci pentru laicizare. Mai demult oamenii lucrau toata saptamana, iar duminica era nelucrare. Acum nu lucreaza nici sambata. Dar traiesc duhovniceste mai mult, sau pacatuiesc mai mult?
 Daca si-ar valorifica timpul lor la cele duhovnicesti, oamenii ar fl altfel, ar fi mai adunati. Noi, oameni nenorociti ce suntem, pe toate le facem in paguba celor duhovnicesti, adica il nedreptatim pe Hristos. Mirenii orice lucru il au de facut, duminica se hotarasc sa-l faca. Cauta vreo duminica pentru lucrul acesta, vreo sarbatoare pentru celalalt, si astfel vine peste ei urgia lui Dumnezeu. Ce ajutor vor avea dupa aceea de la Sfinti? Duminica este zi de corvoada? Chiar si o mica slujire de ar vrea sa ne faca cineva, sa o faca, dar nu duminica.
Nu lasam pe Dumnezeu sa ne calauzeasca. Si tot ceea ce nu se face cu credinta in Dumnezeu, nu are legatura cu Dumnezeu; este ceva lumesc. De aceea si lucrul acela pe care il facem nu are binecuvantare si astfel nu are rezultate bune.Dupa aceea spunem: “Diavolul este de vina”. Nu este de vina diavolul, ci noi nu lasam pe Dumnezeu sa ne ajute. Cand lucram in zile de sarbatoare, dam drepturi diavolului si de la inceput intra in lucrarile noastre.
“Mai bun este putinul celui drept decat bogatia multa a pacatosilor“, spune psalmul. Aceasta are binecuvantare, toate celelalte sunt talas. Asadar, trebuie sa avem credinta, marime de suflet si evlavie si cu incredere sa le lasam pe toate la Dumnezeu. Altfel, diavolul ne va pune sa lucram in sarbatori, iar in celelalte zile vom casca gura.
Si sa vedeti cum Dumnezeu niciodata nu-l paraseste pe om.
 In duminici si sarbatori nu am lucrat si de aceea Dumnezeu niciodata nu m-a lasat, ci si toate treburile mi le binecuvanta.
·        Imi aduc aminte ca odata au venit niste masini de treierat in sat si l-au instiintat pe tatal meu ca vor incepe in ziua de Duminica, intai cu ogoarele noastre, dupa care vor pleca mai departe. Atunci tatal meu imi spune:
-          “Ce sa facem? Au venit masinile”.
-          Eu nu lucrez duminica, i-am spus. Sa incepem de luni”.
-          “Daca vom pierde aceasta ocazie, ne vom chinui mult cu caii“, imi spune tatal meu. “Nu-i nimic, ii spun. Lasa sa treier pana la Craciun”.
Si apoi am mers la biserica fara sa dau importanta faptului. De indata ce masinile au pornit spre locul de treierat, s-au stricat in drum si au instiintat din nou pe tata:
-          “Sa ne iertati dar s-au stricat masinile. Vom merge la Ioanina sa le reparam si luni vom incepe intai de la Dumneavoastra!”.
Astfel n-au treierat duminica, ci luni. Multe de acestea au vazut ochii mei.
Daca se intampla cateodata sa-mi aduca cineva peste, ii spun: “Ia-l si du-te”. Daca unul aduce peste viu, altul mort, atunci ar insemna sa ma ocup numai de peste? Si aici, daca aduc pestele in zi de sarbatoare si vreti sa-l pregatiti, atunci cum va vetfi bucura de sarbatoare?
·        Va aduceti aminte de Parintele Mina de la Schitul Sfanta Ana?
      Un pescar i-a adus intr-o duminica dimineata peste pentru praznic.
           “Parinte, este proaspat“, ii spune.
            “Bine, dar astazi este duminica. Cand i-ai prins de sunt proaspeti?“, il intreaba     mirat Parintele Mina.
           “Astazi dimineata”, ii raspunde pescarul.
          “Arunca-i! Acestia sunt afurisiti”, ii spune Parintele Mina.
        “Si daca vrei sa te convingi, arunca un peste la motan si vei vedea ca nu-l va      manca“.
 Intr-adevar, pescarul a aruncat un peste la motan si acela si-a intors capul inapoi,   aratand dezgust. O astfel de sensibilitate aveau cei de demult. 

Lucreaza in duminici si sarbatori si ii ajung nenorociri

De obicei, inainte de Vecemia Sarbatorii sau a duminicii inceteaza orice lucrare. Este mai bine sa se lucreze mai mult in ziua de mai inainte de ajun, atunci cand se poate randui aceasta, si sa nu se lucreze dupa Vecernia ajunului.
Mai demult si taranii care erau la ogoarele lor, de indata ce auzeau clopotul de Vecernie, isi faceau Cruce si incetau munca. La fel si femeile ce stateau acasa, se sculau, isi faceau Cruce si lasau impletitul sau orice altceva lucrau. Iar Dumnezeu ii binecuvanta. Erau sanatosi si se bucurau… Acum au desfiintat sarbatorile, s-au indepartat de Dumnezeu si de Biserica si in cele din urma tot ce scot din munca lor dau la doctori si la spitale…
 Odata a venit un tata la Coliba si mi-a spus: Copilul meu se imbolnaveste adesea si medicii nu pot afla ce are”. “Sa incetezi de a mai lucra duminica si toate se vor schimba”, i-am spus. Si intr-adevar, n-a mai lucrat si copilul lui s-a facut bine.
Intotdeauna le spun mirenilor sa inceteze de a mai lucra duminicile si sarbatorile, ca sa nu-i ajunga nenorociri in viata.
 Fiecare isi poate randui treburile, astfel incat sa nu le faca in duminici si sarbatori. Esenta problemei este sensibilitatea duhovniceasca. Daca exista sensibilitate, se pot afla solutii pentru toate. Si chiar de s-ar pagubi putin din pricina unor schimbari ale treburilor lor, vor primi indoita binecuvantare. Dar multi nu inteleg aceasta. Nu merg nici la Sfanta Liturghie. Sfanta Liturghie sfinteste. Daca crestinul nu merge duminica la biserica, cum se va sfinti?
Din pacate insa, oamenii incet-incet merg inspre a nu mai respecta nici sarbatori, nici nimic. Vezi ca si numele le schimba, ca sa nu-si mai aduca aminte de sfinti. Pe Vasiliki o fac Viki; pe Zoe, Zozo, spunand astfel de doua ori “Zoo” Au pus sarbatoarea mamei, a lui mai, aprilie… Peste putin vor spune: “Astazi este sarbatoarea anghinarei , cealalta a chiparosului, in cutare ziua de nastere a celui ce a inventat bomba atomica sau fotbalul“.

Dar nu va lasa Dumnezeu…”

Sursa: e-mail
Read more >>

miercuri, 12 decembrie 2012

Celebra minune a Sf. Spiridon



Se cuvine să stăruim puțin și asupra cre­dinței neclintite a Sfântului. Următoarea minune va dovedi cu prisosință acest lucru.
Pe când domnea marele Constantin, pri­mul împărat al creștinilor, a avut loc cu­noscutul Sinod ecumenic de la Niceea, unde sfinții părinți s-au adunat pentru a-l anate­miza pe Arie hulitorul, care afirma că Dom­nul Hristos ar fi o simplă creatură a Tatălui, și pentru a apăra adevărul, acela că Hristos este Fiul lui Dumnezeu și de o ființă cu Tatăl. La Sinod lua parte și Sfântul Spi­ridon, pe atunci în vârstă de vreo 57 de ani.
Împăratul le îngăduise și unor filosofi să participe la Sinod. Aceștia, împăunați de trufie, pricepuți la a învârti vorbele, erau de partea lui Arie și combăteau cu multă în­dârjire adevărul pe care îl apărau părinții. Cu toate acestea, nu reușeau să convingă. Și, pentru că dăduseră greș cu apologia lor îngustă, începuseră să recurgă la alte șire­tlicuri sofistice înșelătoare.
Văzând Sfântul Spiridon viclenia și nerușinarea cu care ritorii cei mult vorbitori își băteau joc de învățăturile ortodocșilor, ceru și el cuvântul. Apropiindu-se, așadar, cu îndrăzneală de filosof, spuse:
– O, filosofule, ascultă-mă acum și pe mine, în numele Domnului Hristos.
Și începu:
Este Dumnezeu Creatorul cerului și al pământului și al tuturor puterilor cerești; El l-a făcut pe om din țărână, El le-a făcut pe toate cele văzute și nevăzute; numai prin Cuvântul și Duhul Său, a creat cerul, pământul, marea, aerul, animalele; la urmă l-a creat pe om, cea mai minunată dintre făpturile Sale. El a făcut totul: stelele, lumi­nătorii, ziua, noaptea și toate celelalte.
Astfel, noi știm că Hristos este Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu, credem că S-a născut pentru noi din Fecioară, S-a răstignit și S-a îngropat, iar apoi a înviat și S-a înălțat la cer, dăruindu-ne și nouă nestricăciunea și viața veșnică. Și spunem că va veni din nou să judece pe vii și pe morți, să le judece gândurile, faptele și vorbele. Și credem că Fiul este de aceeași ființă cu Tatăl și vrednic de aceeași cinstire.
Nu ți se par adevărate toate acestea, filo­sofule? întrebă Sfântul Spiridon.
După ce termină de vorbit, Sfântul luă în mâna stângă o cărămidă și atunci se petrecu o mare minune. În aer s-a aprins foc, iar pe pă­mânt s-a vărsat apă. Lutul a rămas în mâi­nile Sfântului. Iar filosoful cel atât de bun de gură până atunci se trezi brusc ca un pește fără de glas.
Episcopii nu mai puteau de fericire că or­to­doxia biruise prin marea minune a Sfân­tului Spiridon și dădeau necontenit slavă lui Dumnezeu.

Sursa: aici
Read more >>

marți, 11 decembrie 2012

Casa zburatoare a Maicii Domnului

Casa zburatoare a Maicii Domnului











































- Este vorba de casuta din Nazaret a Sfintei Fecioare Maria, in care a locuit un timp impreuna cu Iisus si cu Iosif, si care, printr-o minune, si-a schimbat locul de mai multe ori -

Sfanta Familie din Nazaret

* In Evanghelia dupa Luca se arata ca, dupa Nasterea Domnului Iisus in Betleem, a urmat "Fuga in Egipt", pentru a salva copilul de uciderea hotarata de regele Irod. Dupa uciderea pruncilor nevinovati si dupa moartea lui Irod, lui Iosif i s-a transmis in vis ca poate sa se intoarca la Nazaret (cf. Matei 2,19 - 23).
* Nazaretul, orasul Sfintei Fecioare Maria, este asezat in Galilea, mai la nord de Ierusalim si Betleem, la poalele unor coline, dupa care se intinde campia roditoare a Iordanului.
* Tot Evanghelistul Luca ne arata ca Iosif, originar din Iudeea, plecase spre Betleem, ca sa se inscrie, impreuna cu Maria, in cadrul unui recensamant (Luca 2,1-7). Mentionam ca la acest recensamant, ce se pastreaza inca in Arhivele Imperiale, la Roma, este inscris si Iisus.
* In anul 328, Imparatul Constantin, la cererea mamei sale Elena, a construit o biserica peste casuta din Nazaret. In secolul al VIII-lea, musulmanii cucerind Palestina, storceau bani de la pelerini, amenintand ca altfel darama acea biserica. Cruciada a II-a a eliberat Ierusalimul pentru scurt timp (1147-1149).
* Prin anul 1265, turcii cucerind complet Palestina au daramat numai biserica, pastrand casuta, din respect pentru Maria si Fiul ei, Iisus, de care vorbeste Coranul. In timpul Sultanului Saladin, la inceputul lui mai 1291, se produce insa incredibilul.

Disparitia si aparitiile casutei din Nazaret Astfel, la 10 mai 1291, casuta din Nazaret dispare - spre disperarea interesata a turcilor - si reapare, la circa 2000 km, spre nord-vest, intr-o poiana dintr-o padure, la Tersatto, nu departe de Fiume (astazi Rijeka, in Croatia).

Acolo a fost descoperita de niste taietori de lemne, care au anuntat imediat ceea ce au vazut: o statuie afumata a Maicii Domnului si o veche pictura cu ea, o cruce greaca, cu inscriptia INRI, un interior modest, cu un mic cuptor afumat si ustensile de bucatarie si o pictura mai mare, cu un rege in lanturi. Era Ludovic al IX-lea, regele Frantei, facut prizonier in batalia de la Mansuah, de catre Sultanul Egiptului. In lanturi, monarhul s-a rugat lui Dumnezeu, promitand ca daca va fi eliberat, va merge cu umilinta la Nazaret. Fiind eliberat, in ziua de Buna Vestire, la 25 martie 1252, a venit la Nazaret, imbracat in sac, cu talpile goale, si astfel a vizitat toate locurile sfinte (Relatarea dominicanului Geoffroy de Beaujeu, duhovnicul sau).
* Vestea zboara... Parohul Alexandro de Giorgio, grav bolnav si zacand la pat, este brusc vindecat de o vedenie in care Fecioara Maria ii spune ca il tamaduieste pentru ca el sa creada ca Dumnezeu "pentru care nimic nu este cu neputinta" a facut acea minune! Atunci, pentru a verifica realitatea, guvernatorul provinciei a trimis o delegatie la Nazaret (formata din doi specialisti si un cleric de incredere), care au ascultat marturiile turcilor, au masurat dimensiunile casei dupa urme: 8,52 m lungime, 4,10 m latime, 3,30 m inaltime.
* Nimeni nu stie de ce, dar dupa trei ani, in noaptea de 10 decembrie 1295, casuta dispare de acolo si reapare in partea cealalta a Adriaticii, nu departe de oraselul italian Recanati, intr-o padure ce apartinea unei localnice pe nume Loretta, fiind descoperita de niste ciobani.
* Iarasi, dupa verificari, incep si acolo pelerinajele, dar si jefuirea pelerinilor de catre hoti. Astfel ca, dupa alte 8 luni, tot intr-o noapte, casuta se deplaseaza putin mai departe de Recanati, pe un ogor apartinand unor frati: contii Stefan si Simon Rinaldi di Antici. Din pacate, erau doi hapsani, care se certau de la banii pe care-i luau, si ei, de la pelerini.
Nazaret - vedere generala

Casa zburatoare a Maicii Domnului

* Ca urmare, intr-o noapte din preajma Craciunului anului 1295, casuta se muta la Porto di Recanati, unde a ramas definitiv, fiind ulterior adapostita intr-o mareata bazilica, construita in secolul al XVI-lea de genialul arhitect Bramante, cel care a construit si fatada Catedralei San Pietro din Roma. De atunci, casa Maicii Domnului a fost vizitata de mai multi regi, papi si personalitati celebre. Anual, vin circa 2 milioane de pelerini.
* Desigur ca rationalistii moderni au vrut sa demonstreze ca totul este o legenda. Astfel, in anul 1962, s-a initiat un vast program de cercetare interdisciplinara, cu arheologi, istorici si specialisti din diverse domenii. Dupa temeinice verificari au rezultat urmatoarele:
- la sfarsitul secolului al XIII-lea, a existat, intr-adevar, parohia Tersatto si parohul Alexandro de Giorgio;
- o casa fara temelie, care rezista atatea secole, in diferite locuri, constituie o performanta pe care tehnica moderna nu o poate explica;
- s-a constatat ca materialul din care sunt facuti peretii, doua specii de calcar, nu se gaseste decat in Nazaret;
- partea lemnoasa din care sunt facute obiectele si peretii sunt de lemn de Liban, ce nu se importa in Italia.

Parerea specialistilor

Specialistii de atunci si de azi au ramas si sunt nedumeriti asupra fenomenelor de amploare ce au avut loc. Parapsihologii vorbesc despre "dematerializari" si "rematerializari". Dar cei mai credibili sunt teologii, care considera ca prin aceasta casuta, in care Iisus, Maria si Iosif au trait ca oameni simpli, cu o rogojina pe jos, pe care se culcau noaptea, acoperindu-se cu o scoarta, Divinitatea a vrut sa dea, succesiv, un avertisment tuturor profitorilor, hraparetilor, agonisitorilor de bani si, desigur, nu numai celor din secolul al XIII-lea!
* Astfel, Casa sfanta - "Casa santa" din Loretto, cum este cunoscuta miilor de turisti care o viziteaza, ramane un fenomen extraordinar, o enigma tulburatoare, inexplicabila si totusi atat de draga sufletelor milioanelor de credinciosi.
prof. univ. dr. DAN PAVELESCU, membru de onoare al Academiei de Stiinte Tehnice

Sursa: http://www.formula-as.ro/2011/995/miracole-28/casa-zburatoare-a-maicii-domnului-14454

Read more >>

luni, 10 decembrie 2012

Arătarea Maicii Domnului lui Valeriu Gafencu in noaptea de Craciun


La Craciun era destul de inviorat. In noaptea cantarilor ingeresti a compus un minunat colind al detinutilor din Targu-Ocna. In patul de alaturi isi dadea sufletul arhimandritul G. [parintele martir Gherasim Iscu, n.n] Venise in stare grava de la Canal, unde fusese unul dintre stalpii rezistentei. In seara aceea a Nasterii Pruncului Iisus el a fost luat la cer. A plecat neclintit in credinta. Neavand cu ce-l imbraca, caci rufele sale erau ude de transpiratie, Valeriu i-a oferit hainele lui si a pastrat pentru sine pe ale parintelui.
- Acestea sunt hainele mele monahale! A zis el emotionat. Cu ele sa ma inmormantati!
Noaptea aceea de Craciun nu o voi putea uita pana la sfarsit. Umblam necontenit de la un bolnav la altul, luandu-le pulsul si ingrijindu-i. Din cand in cand imi mai aruncam privirea si spre Valeriu. Era vesel, fericit inlauntrul sau, cu pleoapele lasate, cu capul plecat in piept. Nici el nu se putea odihni. Dupa ce mi-am terminat treaba, am simtit ca ma cheama din priviri, ca ma roaga sa ma duc la el. M-a privit cu o patrundere cum inca nu simtisem pana atunci. Si-a facut semnul crucii, apoi mi-a luat mana. Un fior adanc m-a cuprins. Era foarte concentrat, lucru neobisnuit la el, caci in starea lui duhovniceasca putea ramane destins pana si in cele mai cumplite tensiuni prin care ne era dat sa trecem. Simteam ca are ceva sa-mi impartaseasca.
- Ioane, tu imi esti cel mai bun prieten, mi-a zis. Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca sa-ti cer sfat, sa ma supun tie. Vrei sa ma asculti?
- Te ascult, am raspuns eu, dar nu stiu daca voi fi vrednic de increderea ce-mi arati.
Valeriu a plecat ochii si mi-a spus linistit:
- In noaptea asta am privegheat. Asteptam sa vina cantecul colindei mele. Doream sa fie foarte frumos. Il cantam in mine. Il desluseam din cerurile inalte din care cobora. Cam greu pentru mine, caci nu cunosc notele muzicale si trebuie sa o fac dupa ureche. Eram deci treaz, lucid si senin, cand deodata am vazut ca am in mana fotografia Setei (fata pe care o iubise). Uimit de intamplare, am ridicat privirea si la capul patului meu am vazut-o pe Maica Domnului, imbracata in alb, in picioare, vie, reala. Era fara Prunc. Prezenta ei mi se parea materiala. Maica Domnului era aievea langa mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul parea nesfarsit. Atunci Ea mi-a spus:
“Eu sunt dragostea ta. Sa nu te temi. Sa nu te indoiesti. Biruinta va fi a Fiului meu. El a sfintit locul acesta acum pentru cele viitoare. Puterile intunericului cresc si inca vor mai inspaimanta lumea, dar vor fi spulberate. Fiul meu asteapta pe oameni sa se intoarca la credinta. Azi sunt mai cutezatori fiii intunericului decat fiii luminii. Chiar de vi se va parea ca nu mai e credinta pe pamant, sa stiti ca totusi izbavirea va veni, dar ca prin foc si prin parjol. Lumea mai are de suferit. Aici insa e multa credinta si am venit sa va imbarbatez. Indrazniti, lumea e a lui Hristos!“
Apoi Maica Domnului a disparut si am ramas coplesit de fericire. M-am uitat in mana, dar nu mai aveam nici o fotografie.
Valeriu vorbea simplu, deschis, fara urma de parere de sine. Sufletul lui parea un potir din cel mai pur cristal, care se invrednicise a-L primi pe Hristos. Cugetul lui smerit si pacea cu care mi-a vorbit mi-au dat certitudinea ca nu fusese o inselare. Ma simteam cumva si eu sfintit, innoit, participand la minune. Cu intensitatea cu care tasnesc intr-o astfel de imprejurare luminile launtrice, cu sfiala dar si cu convingere i-am spus simplu:
- Dumnezeu ne cerceteaza. Daca noi vom cadea, El va birui. Ne trebuie credinta, si acum putem avea mai multa. Sa ne rugam!
Am facut impreuna o scurta rugaciune. Si in tacerea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au facut pentru o clipa scara catre.

Preluare de aici.
Read more >>

miercuri, 14 noiembrie 2012

Ocazia de-a face un bine. Apel la solidaritate.


Va rugam sa nu treceti cu vederea acest mesaj:

           Buna ziua,
          
Va trimitem acest mail din partea Maicii Starete Serafima de la Manastirea Marcuş, loc. Marcuş, jud. Covasna 
(tel.: 0740.095.480)
, care va transmite ca are mare nevoie deajutorul Dvs.!

ARE MARE, MARE NEVOIE DE BANI! (Ca noi toti, de altfel, stim, dar maica cu ATAT MAI MULT!) pentru ca are in grija 
copii orfani -  
ca sa va faceti o idee mai clara, intrati pe:


1. Puteti dona în contul:

ASOCIATIA DE BINEFACERE "SFANTA IUSTINA"

Presedinta Asociatiei de Binefacere "Sfanta Iustina" Maica Stareta Serafima Comsa
Cod Fiscal: 14152220 Orfelinatul Sfintei Manastiri Marcuş, Loc. Marcuş, jud. Covasna
Cont BCR Sf. Gheorghe, nr. RO53RNCB0124009682180001
BCR codul SWIFT (BIC): RNCBROBUCV0 (ultimul caracter este cifra zero).


          2. Pentru contracte de sponsorizare sau pachete trimise prin poștă:

ASOCIAȚIA DE BINEFACERE "SFÂNTA IUSTINA"
Cod Fiscal: 14152220, Orfelinatul Sfintei Mănăstiri Marcuș, Localitatea Marcuș, jud. Covasna.


        3. Pentru detalii:Maica Stareță Serafima, telefon: 0740.095.4804. Puteți să ne scrieți aici:

http://www.facebook.com/ingerasii.manastireamarcus 

ingeriidelamanastire@gmail.com

Va multumim anticipat pentru ajutorul acordat!
__._,_.___

Read more >>

marți, 6 noiembrie 2012

De ce se aprinde candelă înaintea icoanelor?.Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)

De ce se aprinde candelă înaintea icoanelor?.
Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)

Candele
1. Deoarece credinţa noastră e lumină. Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.
2. Ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în faţa căruia aprindem candela – fiindcă sfinţii sunt numiţi fii ai luminii.
3. Ca să ne slujească drept mustrare pentru faptele noastre întunecate şi pentru gândurile şi dorinţele noastre rele, şi să ne cheme la calea sfinţeniei evanghelice, ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune.
4. Ca să aducem o mică jertfă lui Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii noastre recunoştinţe şi luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem în rugăciune şi viaţă şi sănătate şi mântuire şi tot ce ne poate da numai nemărginita dragoste cerească.
5. Ca să fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care năvălesc uneori asupra noastră şi la rugăciune şi ne abat gândurile de la Făcătorul nostru – fiindcă puterile cele rele iubesc întunericul şi fug de orice lumină, mai ales de cea care este închinată lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui.
6. Ca să ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul şi fitilul ard în candelă, supuse voii noastre, aşa să ardă şi sufletele noastre cu flacăra dragostei în toate pătimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.
7. Ca să ne înveţe că după cum candela nu poate să se aprindă fără mâna noastră, nici inima noastră, această candelă lăuntrică a noastră, nu poate Să se aprindă fără sfântul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dacă ar fi plină cu toate virtuţile – fiindcă toate virtuţile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.

***

Rugăciune la aprinderea candelei.
Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin!
Read more >>

vineri, 2 noiembrie 2012

“Rugaciuni pentru slabit”…


“Rugaciuni pentru slabit”…



 Da, exista rugaciuni pentru orice, dar si pentru rugaciuni ai nevoie de vointa!

Tine cele 4 posturi de peste an, posteste si miercurea si vinerea, fa 33 de metanii pe zi si vei vedea ca foamea aia necontrolata dispare. Atunci cand incepi sa iti hranesti sufletul cu iubire pentru Dumnezeu si credinta nu mai simti nevoia sa mananci compulsiv.

De fapt postul asta e. O educare a vointei, o indreptare catre duh si infranare a trupului, o traire in sfera duhovniceasca si nu cea lumeasca. Sigur, ne e foame, dar foamea nu este decat o expresie a unei goliciuni interioare. Daca alegi sa umpli stomacul si nu inima, te ingrasi si ramai fixat in teluric. Daca alegi sa iti umpli sufletul, chiar si un colt de paine primit la biserica devine cea mai gustoasa mancare din lume. 

Omul se hraneste si altfel decat cu mancare. De ce atunci cand suntem indragostiti ne dispare pofta de mancare? Pentru ca avem destula hrana in suflet! Indragosteste-te de Dumnezeu si nu o sa mai simti foame.

Infranarea si credinta este calea cea mai sigura de a te simti indestulat. Si pentru inceput, straduieste-te sa tii posturile, roaga-te macar dimineata si seara, iar in zilele de harţi (adica atunci cand ai voie sa mananci orice), mananca “jumatate de sandwich”.
 Ia-o ca pe o metafora, sensul este sa mananci jumatate din cantitatea cu care ai fost obisnuit. Dupa o vreme stomacul se micsoreaza si nu te vei mai simti nesatul dupa o portie de bun simt.


Cu drag,
Igalis

sursa-igalis.wordpress.com

Preluare de aici
Read more >>

Intamplare adevarata


  E povestea unor fapte petrecute cu câțiva ani în urmă, istorisite de Pr. Dimitrie, preotul paroh al bisericii ortodoxe Sfântul Vasile din cartierul Pireu din Atena .
„Într-o dimineață după Sfânta Liturghie, un om în vârstă de cincizeci de ani a venit să vorbească cu mine. Nu îl cunoșteam și nici nu-l mai văzusem vreodată în biserica unde slujesc. Mi-a vorbit despre un om în vârstă de patruzeci și doi de ani, ce era internat la spitalul din Pireu, Grecia. Era diagnosticat cu cancer. Boala se răspândise prin tot corpul acestuia și metastazase în creier. După o investigație medicală, doctorii i-au spus că nu pot face nimic pentru a-i salva viața. I s-au prescris doze mari de medicamente însă acestea nu-i îmbunătățeau cu nimic starea. Domnul acesta mi-a spus că pacientul de pe patul spitalului era o rudă apropiată de-a sa. Apoi m-a rugat să merg cât mai curând posibil la spital pentru a-l împărtăși cu Sfintele Taine. Am mers la spital după cum mi s-a cerut pentru a-mi îndeplini această obligație. De îndată ce am intrat în camera bolnavului, mi-a fost clar faptul că se afla într-o stare foarte gravă. Mi-am dat seama că boala se răspândise în creierul bolnavului și că nu mai avea șanse să supraviețuiască. Zilele lui erau numărate. Pacientul era singur în cameră. Toate celelalte paturi erau goale. La un moment dat, pacientul s-a trezit din inconștiență și a deschis ochii. M-a văzut imediat și cu mare greutate mi-a povestit următoarele: «Familia mea m-a internat în acest spital acum treizeci și cinci de zile. În rezerva în care am fost repartizat a mai stat cu mine un om în vârstă de optzeci de ani. Acesta era bolnav de cancer osos. Avea dureri insuportabile. În ciuda durerilor sale, se ruga neîncetat: ‘Slavă Ție Dumnezeule, Slavă Ție Dumnezeule’ urmând ca după asta să spună și alte rugăciuni. Eu nu credeam în Dumnezeu și auzeam acestea pentru prima dată în viața mea. Nu călcasem în viața mea într-o biserică. De aceea am devenit așa de speriat când am observat că după ce rostea acele rugăciuni se liniștea și dormea liniștit timp de două trei ore. Însă când se trezea începea din nou să geamă din cauza durerilor insuportabile. Apoi relua rugăciunea și spunea ‘Slavă Ție Dumnezeule!’ Eu sufeream de asemenea din cauza durerilor îngrozitoare dar el, în ciuda durerilor acestora, continua să-l slăvească pe Dumnezeu. Dar eu, în frustrarea provocată de durerile pe care le simțeam, huleam numele lui Hristos și al Sfintei Sale Maici. Bătrânul chiar îi mulțumea lui Dumnezeu pentru faptul că i-a dat cancer. Auzindu-l cum se ruga mereu și fiind în suferință din cauza durerilor ce mă chinuiau, m-am înfuriat pe el. Pe lângă faptul că se ruga neîncetat, el cerea zilnic să primească Sfânta Împărtășanie. Eu, cel păcătos, îl înjuram mereu și-i spuneam: ‘Taci, mai taci odată! Oare nu vezi că Dumnezeul pe care îl slăvești ne chinuie amarnic cu această boală blestemată? Care Dumnezeu? Nu există Dumnezeu!’ Bătrânul mă asculta în liniște și apoi îmi spunea cu blândețe: ‘El există, copile, Dumnezeu există cu adevărat și El este Tatăl nostru iubitor. Prin boala pe care El ne-a dat-o, noi ne curățim de multele noastre păcate.’ Aceste replici ale bătrânului mă făceau să fiu și mai nervos și am început încă odată să hulesc atât pe Dumnezeu cât și pe demoni. Am început să țip și să zic: ‘Dumnezeu nu există! Eu nu cred că există; nici Dumnezeu, nici Împărăția Sa, și nici în cealaltă lume.’ După acest schimb de replici dintre noi îmi spunea cu blândețe: ‘Așteaptă și vei vedea cu ochii tăi cum este luat din trupul său sufletul unui creștin credincios. Eu sunt păcătos dar Dumnezeu mă va milui prin Harul Său. Ai răbdare, căci ai să vezi și ai să crezi!’ A început să laude neîncetat pe Dumnezeu și pe Sfânta Sa Maică. Spunea o anumită rugăciune închinată Fecioarei Maria care repeta cuvântul ‘Bucură-te (luată din Imnul Acatist) - el cânta - Născătoare de Dumnezeu, Fecioară și Cuvine-se cu adevărat.’ La un moment dat, s-a oprit din rugăciune și l-am auzit spunând: ‘Bine ai venit, îngere păzitorul meu! Îți mulțumesc pentru că ai venit cu o astfel de petrecere strălucitoare de îngeri să iei sufletul meu.’Într-o stare de șoc, mi-am deschis ochii pentru a vedea înainte-mi oastea cerească. Atunci bătrânul s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci; și-a încrucișat mâinile pe piept și și-a dat ultima suflare. Deodată salonul de spital s-a umplut de o lumină strălucitoare care era mai luminoasă decât zece sori. Eu, necredinciosul, ateul, materialistul, am văzut acest miracol cu ochii mei. Apoi camera s-a umplut de bună-mireasmă. Am fost uluit de ceea ce am văzut pentru că atunci mi-am dat seama că în tot acest timp bătrânul a avut dreptate. Atunci mi-am chemat părinții și le-am spus tot ceea ce am văzut și am simțit. Mâniindu-mă i-am certat pentru că nu mi-au vorbit niciodată despre existența lui Dumnezeu. Apoi mi-am chemat aproape toți prietenii și rudele și i-am rugat să-mi spună tot ce știau despre credința în Dumnezeu despre care nimeni nu mă mai învățase niciodată. Părinte, acum cred cu adevărat că Dumnezeu există. De aceea te rog să mă spovedești și să mă împărtășești cu Sfintele Taine.»” Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi! (Antonios Tenedios - Mitilene, Grecia)
Read more >>

joi, 1 noiembrie 2012

Acatistul Cuviosului David din Evia


 .
Acatistul Cuviosului David din Evia
David - Sfant Cuvios din Insula Evia !
(1 noiembrie)

Condacul 1
Veniti, cei ce sunteti robi ai liu Hristos, veniti, cei ce o cinstiti pe Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, veniti cei ce il cinstiti pe Ioan Botezatorul, sa ne rugam impreuna cu Cuviosul David, facatorul de minuni si sa ii cantam: Bucura-te Cuvioase David, vrednic urmas al Inaintemergatorului.

Icosul 1
Inger in trup a fost Sfantul Botezator, iar mai apoi, inger in trup te-ai aratat si tu, Cuvioase. Din copilaria ta, de multe ori te-ai invrednicit sa vorbesti cu Inaintemergatorul Domnului, care ti-a fost dascal cerescsi a binecuvantat anii tineretii tale, iar noi, nestiind sa-I multumim cum se cuvine lui Dumnezeupentru un asemenea dar primit prin tine, iti zicem:
Bucura-te , stalp al rugaciunii si al nevointei;
Bucura-te, floare plina de mireasma raiului;
Bucura-te, a sufletelor necajite dulce alinare;
Bucura-te, a celor care te cheama in ajutor mangaiere;
Bucura-te, nadejde a celor biruiti de deznadejde;
Bucura-te, liman al calatorilor aflati in primejdie;
Bucura-te, comoara de mare pret a celor lipsiti;
Bucura-te, ce esti iscusit doctor fara de arginti;
Bucura-te, calauza spre cereasca Imparatie;
Bucura-te, pilde de virtute si de smerenie;
Bucura-te, tainic sfatuitor al pustnicilor;
Bucura-te, odor daruit de Dumnezeu crestinilor;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 2-lea
“Oare ce va fi acest copil? Ce drum va urma in viata lui?”, s-au intrebat oamenii din sat dup ace te-au aflat in biserica in care te adusese Sf. Botezator, aratandu-ti-se in chip minunat. Si, bucurandu-se ca te-au aflat in casa lui Dumnezeu, I-au cantat intr-un glas : Aliluia!

Icosul al 2-lea
Asemanatu-te-ai Sfantului Prooroc Ioan, caci din frageda varsta ai mers pe calea postului si a rugaciunii jertfelnice, si ai propovaduit prin faptele tale mai mult decat prin cuvinte. Si noi, cei impovarati de atatea ispitesi incercari, vazand in tine o icoana a sfinteniei iti zicem:

Bucura-te, ca tu copilul Inaintemergatorului ai fost numit;
Bucura-te, ca de multe ori de la el ai fost povatuit;
Bucura-te, ca mai mult decat pe tatal tau l-ai ascultat;
Bucura-te ,ca Sfatul Ioan in casa sa te-a chemat;
Bucura-te, ca ti-a fost prieten si aparator si sfatuitor;
Bucura-te, ca pana la moarte l-ai cinstit pe Botezator;
Bucura-te, ca ai fost iubit de el si cu iubire i-ai raspuns;
Bucura-te, ca de iubirea adevarata ai fost patruns;
Bucura-te, ca din copilarie ai fost al credintei invatator;
Bucura-te, ca cinstindu-I pe sfinti te-ai asemanat lor;
Bucura-te, urmatorule al sfintilor si podoabe a smereniei;
Bucura-te, ca din frageda pruncie ai fost vas ales al evlaviei;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 3-lea
Ai venit in Gradine Maicii Domnului ca o floare binemirositoare, Cuvioase David, calcand pamantul binecuvantat de pasii soborului sfintilor athoniti. Parintii din Lavra Sfantului Atanasie s-au uimit de vietuirea tasi, ingenunchind impreuna cu tine, au laudat-o pe Prea Curata Fecioara, iar lui Dumnezeu I-au multumit ca te-a adus pe tine in mijlocul lor, cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Nesuferind diavolul faptele cele bune ale robilor lui Hristos vrea sa-i faca de ocara, batjocorindu-I si defaimandu-I in multe feluri si nascocind pricini de sminteala. Asa si tu ai fost acuzat pe nedrept ca furai din chelarie, fiind cazut in patima betiei. Insa prigonitorul tau a fost facut de rusine, caci Dumnezeu a scos adevarul la iveala, si pentru aceasta iti zicem tie:
Bucura-te, ca ai purtat cu umilintacrucea defaimarilor;
Bucura-te, sabie ascutita impotriva faradelegilor;
Bucura-te, ca i-ai rusinat pe clevetitori prin virtutile tale;
Bucura-te, ca ai primit cu smerenie si cele bune si cele rele;
Bucura-te, ca scarbele cu multa credinta le-ai rabdat;
Bucura-te, ca de la tine sa ne iubim vrajmasii am invatat;
Bucura-te, al celor prigoniti pe nedrept acoperitor;
Bucura-te, impotriva minciunii si a rautatii luptator;
Bucura-te, maintuire buna pentru cei aflati in judecati;
Bucura-te, ca ai calcat pe urmele sfintilor athoniti;
Bucura-te, ca pe calea cea ingusta cu jertfelnicie ai calatorit;
Bucura-te, ca in Gradina Maicii Domnului te-ai nevoit;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 4-lea
Dupa ce povatuitorul tau, parintele Acachie, a fost ales mitropolit, ti-a cerut sa primesti sa fii hirotonit episcop. Dar i-ai raspuns ca nu poti implini aceasta ascultare, si atunci mitropolitul te-a urcat in treapta preotiei, pricepand ca smerenia ta ii este bineplacuta lui Dumnezeu, si i-a cantat: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Fara sa renunti sa-I fii ucenic, ai devenit sfatuitor al mitropolituluiAcachie, ajutandu-l in lucrarea sa. Dar ai stiut sa folosesti si cutitul cuvantului atunci cand a fost nevoie, mustrandu-l pentru greselile care puteau vatama turma pe care o pastorea. Si, fiind tu pilda pentru clerici ca sa nu se mai teama sa apere adevarul in fata ierarhilor, te cinstim zicand:
Bucura-te, parinte, vrednic slujitor al altarului;
Bucura-te, chivot al sfinteniei si al rugaciunii;
Bucura-te, icoana a preotiei si a propovaduirii;
Bucura-te, ca ai rabdat rautatile oamenilorsi ale ingerilor cazuti;
Bucura-te, ca ai fost duhovnic al celor care doreau sa devina preoti;
Bucura-te, ca pe calugarii patimasi sa ii ridici te-ai ostenit;
Bucura-te, ca prin pilda ta vie fara lenevire i-ai povatuit;
Bucura-te, ca staruinta ta lui Dumnezeu i-a bineplacut;
Bucura-te, ca multime de monahi sa te aiba povatuitori au vrut;
Bucura-te, ca ai cautat cele smerite si ai dispretuit slava oamenilor;
Bucura-te, mustrator al pacatelor lui Irod si urmas al Botezatorului;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 5-lea
Ai purtat jugul lui Hristos si ai rusinat cursele diavolului, Cuvioase, dar acestia au incercat sa se razbune si, dupa ce ai fost supus la tot felul de chinuri si aruncat in temnita de agareni, in cele din urma ai fost spanzurat cu mainile in sus ca sa mori in suferinta.dar Dumnezeu a rasturnat uneltirile dusmanilor tai, caci iti pregatise o alta cruce aducatoare de cununa, sit u i-ai multumit zicand: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Pentru ca barcagiul refuzase sa te treaca spre insula Evvia, ai plutit pe rasa ta fara sa te tulburisi ai ajuns la biserica Schimbarii la Fata, unde cu multa osteneala ai ridicat manastirea ta. Si pana la sfarsitul vietii ai purtat crucea nevointelor ca pe o mucenicie fara de sange, adunand in jurul tau obste binecuvantata si folosind multime de credinciosi pentru care iti zicem:
Bucura-te, ca rabdand chinurile cununa de mult pret ai agonisit;
Bucura-te, ca mai apoi nevointele monahicesti le-ai inmultit;
Bucura-te, ca nu te-ai temut sa primesti dureri ca ale mucenicilor;
Bucura-te, ca Dumnezeu te-a lasat in viata spre rusinarea agarenilor;
Bucura-te, glas cel care pe oameni la scaunul spovedaniei i-ai chemat;
Bucura-te, mana intinsa celor care vroiau sa se ridice din pacate.
Bucura-te, ca mai dinainte ziua mortii ti-ai cunoscut.
Bucura-te , ca pe ucenici pentru trecerea ta la Domnul i-ai pregatit;
Bucura-te, cel ce dupa moarte ai ramas aproape de turma ta;
Bucura-te, ca prin multimea minunilor ti-ai aratat ocrotirea;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste ni le-ai lasat in dar;
Bucura-te, ca te-a randuit Dumnezeu sa ne fii veghetor plin de har;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 6-lea
In tineretea ta a suspinat sufletul tau dupa aflarea unui iscusit duhovnic, si atunci Sfantul Botezator ti s-a aratat in vis si ti-a spus cum sa-ti intalnesti povatuitorul. Iar noi, vazand ravna ta pentru cele sfinte, te rugam sa faci rugaciune pentru noi si pentru duhovnicii nostri, ca sa primim prin ei sfaturile potrivite, si sa Ii multumim lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul al 6-lea
Vrand Cuviosul Iacov sa mearga la Locurile Sfinte pentru a duce viata pustniceasca, te-ai aratat lui in chip minunat si, ranindu-I-se inima de frumusetea celor descoperite, si-a schimbat gandul sau si a ramas in manastirea ta. Iar noi te rugam Cuvioase, schimba gandul inimii noastre pentru a nu cauta in viata voia noastra, ci voia lui Dumnezeu, ca sa cantam tie cu multumire:

Bucura-te, ca din cuvintele parintelui Acachie te-ai hranit;
Bucura-te, ca ai simtit nevoia unui dascal iscusit;
Bucura-te, ca pentru credinta ta Dumnezeu ti l-a trimis;
Bucura-te, ca pe calea ascultarii fara cartire ai mers;
Bucura-te, ca primind mustrarile povatuitorului tau te-ai smerit;
Bucura-te, ca virtutile tale ca o flacara au stralucit;
Bucura-te, al celor ce se lupta cu voia proprie ocrotitor;
Bucura-te, primind rugaciunile celor care isi cauta povatuitor;
Bucura-te, drum pana la picioarele duhovnicului;
Bucura-te, la vreme de neascultare trambita a ascultarii;
Bucura-te, ca pleci inimile celor mandri spre pocainta;
Bucura-te, ca ai vrut si ai facut lucrare apostoleasca;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 7-lea
Punand in aluat pentru paine si prescuri apa de la izvorul tau binecuvantat, unele femei credincioase care traiau aproape de manastirea ta au vazut cum aluatul dospeste fara drojdie, pentru a se vadi darul dat tie de la Dumnezeu. Si noi, stiind ca lucrarea faptelor noastre bune creste prin mijlocirea ta, Il laudam pe Dumnezeu, Cel ce ti-a trimis harismele, cantand: Aliluia!

Icosul al 7-lea
“Nenumarate sunt minunile Cuviosului David. Nu mi-ar ajunge nici hartia, nici cerneala si nici timpul ca sa scriu minunile facute de Sfant in fiecare zi”, marturisea Cuviosul staret Iacov in fata pelerinilor veniti sa ti se inchine, pentru a le spori credinta lor in ajutorul tau. Si noi, crezand cuvintele sale, nu uitam sa iti aducem cantare de multumire:

Bucura-te, ca ne aduci mangaiere in toate nevoile;
Bucura-te, ca prin mijlocirile tale ne stergi lacrimile;
Bucura-te, ca mlastinile din satul Diesto le-ai secat;
Bucura-te, ca multimea de tantari de acolo o ai indepartat;
Bucura-te, cel ce ii ajuti pe cei care nu au unde sa locuiasca;
Bucura-te, ca te rogi pantru cei lipsiti, ca toate cele de trebuinta sa le primeasca;
Bucura-te, ca intristarea din inimile noastre o alungi;
Bucura-te, ca viforul necazurilor de la noi il indepartezi;
Bucura-te, ca ai adus si aduci bucurie celor credinciosi;
Bucura-te, ca urmand tie, ucenicii tai i-au ajutat pe cei necajiti;
Bucura-te, ca ne inveti unii pe altii cu iubire nefatarnica sa ne iubim;
Bucura-te, ca multimea minunilor tale o marturisim;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 8-lea
Rugandu-ti-se cu credinta bunica micutului Vasile, care era surd din nastere, si ungandu-l cu ulei de la candela ta, copilul a inceput sa auda. Iar apoi bunica, auzind in somn o voce care a indemnat-o sa citeasca viata si minunile tale, s-a bucurat vazand cum Dumnezeu ii indeamna pe crestini sa ceara ajutorul Sfintilor Sai, si a cantat: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Am aflat despre minunea cu pruncul Ioan, despre care doctorii spuneau ca poate muri si ca este cu neputinta sa se insanatoseasca. Stim ca ai stat impotriva femeii care voia sa plece din spital, lipsindu-I fara sa vrea pe parintii pruncului de cartea cu viata si minunile tale. Iar acestia, citind-o, i-au rugat pe parintii de la manastirea ta sa se roage pentru prunc, si acesta s-a tamaduit. Pentru care iti zicem tie:
Bucura-te, ca ii ajuti pe oameni sa afle despre facerile tale de bine;
Bucura-te, ca tu esti cel ce ne indemni sa citim despre tine;
Bucura-te, ca datorita tie, pruncul Ioan a ramas in viata;
Bucura-te, ca pentru aceasta multi s-au intarit in credinta;
Bucura-te, ca acestia s-au rusinat de greseala lor;
Bucura-te, ca a putut sa mearga dupa ce la manastirea ta s-a inchinat;
Bucura-te, ca prin aceasta calea vindecarii ni s-a aratat;
Bucura-te, ca pe maicuta Atena degraba o ai tamaduit;
Bucura-te, ca parintii ei si-au tinut fagaduinta si la tine au venit;
Bucura-te, ca ei ne indeamna sa venim si noi in a ta manastire;
Bucura-te, ca pelerinilor pentru jertfelnicia lor le aduci rasplatire;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 9-lea

Aflandu-se in primejdie de moarte, micuta Elena, a primit ajutorul tau, iar doctorii, vazandu-se neputinciosi sa inteleaga ce s-a intamplat, au spus: “Nu ne ramane decat sa ne rupem diplomele”. Si noi, vazand in aceasta marturisire ca la Dumnezeu este cu putinta ceea ce la oameni este cu neputinta, Ii aducem cantarea: Aliluia!

Icosul al 9-lea
Greu le este oamenilor sa duca fara cartire crucea bolii si ispita deznadejdii le incearca sufletul indurerat. Dar, avand nadejde in Hristos si in ajutorul Maicii Sale si al tuturor sfintilor, crestinii primesc cununa pentru rabdarea lor. Si, afland multimea tamaduirilor savarsite de tine, iti canta:
Bucura-te, ca aduci nadejde unde doctorii spun ca numai este nadejde;
Bucura-te, cel ce indepartezi de la noi gandurile de deznadejde;
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale dobandim vreme de pocainta;
Bucura-te, ca ne arati ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta;
Bucura-te, ca alungi durerea din madularele bolnave si aduci mangaiere;
Bucura-te, ca icoana ta facatoare de minuni e plina de ofrande de multumire;
Bucura-te, cel ce pe fetita cu picioarele paralizate ai ajutat-o sa mearga;
Bucura-te, ca stiind aceasta, cei neputinciosi la ajutorul tau alearga;
Bucura-te, ca prin darul lui Dumnezeu, multe feluri de boli ai vindecat;
Bucura-te, ca prin tine, credinta noastra s-a intarit;
Bucura-te, ca celor aflati in primejdie de moarte napraznica le vii in ajutor;
Bucura-te ca pentru cei care parasesc viata cea trecatoare esti mijlocitor;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului.

Condacul al 10-lea
O fetita pe nume Maria avea leucemie si mult se mahneau parintii ei din pricina aceasta. Dar, afland de grabnicul tau ajutor , mama ei a luat-o pe copila in brate si ridicand-o ca pe o ofranda, a zis: “Sfinte al meu, Davide, fa-mi bine copilul!” Si inadat fiica ei s-a tamaduit, iar mai apoi au venit la manastire sa iti multumeasca si sa Ii inalte Domnului cantarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Cine poate spune cati copii suferinzi au aflat usurare prin rugaciunile tale?sau cate lacrimi ai sters prin darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu? Ai ajutat multime de prunci sa vada lumina zilei, ai ajutat multime de copiisa scape de boli de tot felul. Si parintiilor, pricepand ca prin tine Dumnezeu a adus sanatate in locul bolii, ti-au adus multumiri cu prisosinta, iar noi te laudam asa:
Bucura-te, impreuna-rugatorule cu sotii care nu au copii;
Bucura-te, ca alungi deznadejdea din inimila lor;
Bucura-te, ca tamaduiesti pantecele bolnave ale femeilor;
Bucura-te, ca Dumnezeu le trimite prunci pentru rugaciunile tale;
Bucura-te, ca parintii care isi vad copiii crescand iti aduc multumire;
Bucura-te, ca nu numai cei bolnavi, ci si apropiati ai lor alearga la tine;
Bucura-te, ca ii vindeci si pe cei cu mintea ratacita;
Bucura-te, ca cei slabi la minte dobandesc intelepciune;
Bucura-te, ca pruncii care se nasc bolnavi afla tamaduire;
Bucura-te, ca luminezi mintile doctorilor credinciosi prin rugaciune;
Bucura-te, ca nu ramane fara raspuns nicio rugaciune catre tine;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului;

Condacul al 11-lea

Greu fiind incercat de boala, Cuviosul staret Iacov ti s-a rugat “Sfinte al meu, Davide, vino repede sa ma ajuti. Si in drum spre spital, cand treci prin Procopie, ia-l si pe Sfantul Ioan Rusul cu tine. Veniti sa ma ajutati acum, ca sunt in primejdie!” Si, nadajduind in ajutorul vostru, a zis cu suflet umilit: Aliluia!

Icosul al 11-lea

De cereasca cercetare s-a invrednicit parintele Iacov, caci te-a vazut in spital impreuna cu Sfantul Ioan Rusul si te-a auzit spunandu-i: “Nu-ti fie frica, am venit sa te ajutam”. Si noi, uimindu-ne de credinta sa si de iubirea pe care i-ati aratat-o venind la el si ocrotindu-l, ne umplem de bucurie si iti cantam:
Bucura-te, ca frica din suflete napastuite o alungi;
Bucura-te, ca rugaciunile celor cu inima curata le asculti;
Bucura-te, ca ii ajuti si pe cei care de minunile tale nu au auzit;
Bucura-te, ca impreuna cu Sfantul Ioan Rusul la patul bolnavilor ai venit;
Bucura-te, cel ce de legaturile diavolesti ne izbavesti;
Bucura-te ca puterea farmecelor si a blestemelor o nimicesti;
Bucura-te, ca prin tine visele cu care diavolii vor sa ne infricosezese risipesc;
Bucura-te, stavila celor ce impotriva noastra uneltesc;
Bucura-te, vazand ca urmasii tai pe urmele tale au calcat;
Bucura-te, cel ce impreuna cu staretul Iacov de multe ori te-ai aratat;
Bucura-te, ca randuiala vietuirii in sfintenie pana la noi s-a predanisit;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului;

Condacul al 12-lea

“In intunericul de acum este nevoie nu numai de un inaintemergator, ci de mai multi, care sa propovaduiasca pocainta si sa il faca pe Iisus cunoscut in ochii lumii”, i-ai spus mamei tale, care incerca sa domoleasca ravna ta pentru cele sfinte. Iar in vremea noastra nevoia de propovaduitori este si mai mare, pentru ca s-a inmultit desfraul si apostazia, si putine glasuri se mai aud cantand: Aliluia.


Icosul al 12-lea
Purtam in cugetele noastre povata ta, sfinte, ca asa cum cel mai mare dascal se face ucenicul lui Hristos, tot asa cel din urma dintre crestini trebuie sa fie apostol. Ca multe lucruri stim, dar nu le facem si preferam sa cerem multime de sfaturi in loc sa incepem sa punem in lucrare ceea ce stim deja. Ajuta-ne, Cuvioase, sa nu ne lasam biruiti de patima fatarniciei, ci sa puneminceput bun, zicandu-ti:
Bucura-te, ca fagaduintele facute Domnului ne inveti sa le plinim;
Bucura-te, primind laudele noastre, ale pacatosilor;
Bucura-te, ca ne chemi sa urcam fara sovaire pe scara virtutilor;
Bucura-te, ca asemeni Sfantului Botezator ai dus viata ingereasca;
Bucura-te, prieten al celor care se straduiescsa se mantuiasca;
Bucura-te, bucurie a credinciosilor care te cinstesc;
Bucura-te, mijlocitor pentru noi in fata tronului dumnezeiesc;
Bucura-te, alauta a pocaintei, care intorci sufletul de la cele pamantesti;
Bucura-te, lumina trimisa de Dumnezeu sa ne arate calea spre locasurile ceresti;
Bucura-te, ca multumirile noastre pentru toate facerile de bine le-ai primit;
Bucura-te, cel ce ca un soare in viata noastra ai rasarit;
Bucura-te, Cuvioase David, vrednicule urmas al Inaintemergatorului;

Condacul al 13-lea

O, Cuvioase parinte David, primind aceasta putina rugaciune a noastra, vino degraba in ajutorul nostru. Suntem slabi si neputinciosi sfinte al lui Dumnezeu, si nimic nu putem faceprin puterea noastra, dar credem ca nu vei lasa rugaciunile noastre fara raspuns, ci ne vei ajuta ca prin aceste incercari prin care trecem sa punem inceput bun mantuiriisi sa ii cantam lui Dumnezeu, Celui ce te-a acoperit cu harul Sau: Aliluia!
Acest condac se zice de trei ori.

Apoi se zice Icosul 1 si Condacul 1.

Apoi se zice aceasta rugaciune:


Rugaciune catre Cuviosul David din Insula Evia
O, robule al lui Hristos, Cuvioase David, la tine alergam acum, in vremea necazului. Valurile ispitelor s-au ridicat asupra noastra, si norii deznadejdii vor sa ne infricoseze. Dar avem credinta ca nu ne vei lasa sa fim biruiti de puterile diavolesti.
Vino in ajutorul nostru, cum ai venit in ajutorul atator oameni intristati. Vino in ajutorul nostru, cum ai venit in ajutorul multimii de bolnavi. Vino in ajutorul nostru, cum ai venit ori de cate ori ai fost chemat cu credinta de catre credinciosii care mai apoi s-au bucurat de minunile tale.
Si chiar daca si in acest ceas al rugaciunii, vrasmasul diavol se lupta sa ne strecoare in suflete duhul indoielii si al necredintei, noi cu smerenie marturisim putinatatea credintei noastre , dar marturisim si nadejdea pe care o avem in mijlocirile tale. A strigat oarecand catre Hristos tatal copilului chinuit de diavol: “Cred Doamne, ajuta necredintei mele”. Asa strigam si noiacum: credem Cuvioase David, ajuta necredintei noastre. Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, sa fim tari si statornici in credinta, si sa punem cele ceresti inaintea celor pamantesti.
Si ducand lupta cea buna pentru mantuire , sa iti multumim in toate zilele vietii noastre ca te avem grabnic ajutator si ocrotitor, si sa laudam pana la suflarea cea de pe urma Treimea cea deofiinta si nedespartita, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Rugaciune pentru cel bolnav
Cuvioase David, mare facatorule de minuni, in tine ne punem nadejdea acum, cand (numele) este greu incercat de boala.
Alina-i durerea, potoleste-i fierbinteala, daruieste-I sanatate sufleteasca si trupeasca. Degeaba ne-am pus nadejdea numai in doctori si in leacurile lor, caci nadejdea noastra a fost rusinata. Dar acum, cunoscandu-ne greseala, ne punem nadejdea in Dumnezeu, avand credinta ca ne va trimite ajutorul Sau. Si pe tine te rugam, Cuvioase, cel ce te bucuri de frumusetile ceresti in soborul sfintilor, ajuta-l pe (numele), potolind suferinta lui si aducand in sufletul lui mangaiere.
Ai ajutat multi copii bolnavi , ai ajutat multi crestini care patimeau de feluri de boli. Oare acum iti vei intoarce fata de la noi, din pricina pacatelor noastre? Nu, Cuvioase, sa nu faci aceasta, ci sa te milostivesti spre noi, ca sa nu se imputineze credinta noastra.
Si nu doar pentru robul lui Dumnezeu (numele) ne rugam tie, ci pentru toti cei care se afla pe patul bolii, cunoscuti si necunoscuti. Ai grija de ei si de doctorii lor, calauzindu-i sa faca cele de folos pentru cei aflati in suferinta.
Ai grija, Cuvioase, de toti cei care se roaga tie cu credinta, alungand de la sufletele lor toata ispita si necazul.
Inmulteste minunile tale, Cuvioase David, ca prin mijlocirile tale sa fie laudat Dumnezeu cel adevarat, Tatal, Fiul si Sfantul Duh, in vecii vecilor. Amin.
Read more >>