marți, 20 decembrie 2011

Paharul, săpunul si vânăta : despre lucrurile găsite, cu avva Agaton si părintele Rafail

Acesta [avva Agaton] mergea pe drum cu ucenicii lui şi unul dintr-înşii găsind un păhăruţ de lemn verde pe drum, a zis bătrânului: “Părinte, porunceşte să-l iau”. Iar bătrânul s-a uitat la el minunându-se şi i-a zis: “Tu l-ai pus acolo?” Şi a răspuns fratele: “Nu!” Şi a zis bătrânul: “Cum dar vrei să iei ceea ce nu ai pus?” (Patericul egiptean, Pentru avva Agaton, 11)
Un frate a venit la avva Agaton, zicând: “Lasă-mă să locuiesc cu tine”. Şi mergând pe drum a găsit puţin săpun şi l-a adus la el. Şi a zis bătrânul: “Unde ai găsit săpunul?” Zis-a fratele: “Pe drum l-am găsit, când umblam şi l-am luat”. Zis-a lui bătrânul: “Dacă ai venit să locuieşti cu mine, cum ai luat ceea ce n-ai pus?” Şi l-a trimis să-l ducă de unde l-a luat. (Patericul egiptean, Pentru avva Agaton, 12)

Povestea un frate: M-am dus odată la avva Rafail în munte. Si după ce am terminat eu de vorbit cu dânsul, când a fost vremea să plec, părintele mi-a spus că va coborî si el, pentru o pricină oarecare, în același timp cu mine. Si pe când coboram noi de la chilia părintelui, eu mergând în spatele lui, pe marginea cărării vedem o vânătă căzută pe jos (ce căuta acolo, în vârful muntelui, vânăta aceea, nu știu să spun). Si deodată îl văd pe părintele că se oprește în dreptul vinetei și se apleacă puțintel deasupra ei. Atunci eu am zis în sinea mea: “Asta-i bună, acuma părintele o să ia vânăta”! Dar părintele s-a aplecat mai tare peste ea și a zis: “Dă, Doamne, să o găsească cine trebuie”! Si făcând el semnul crucii peste ea, a plecat mai departe. Iar eu, rușinându-mă în sinea mea de micimea sufletului meu, tare m-am folosit de dreapta lui socotință.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu