tăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Care
întru cele înalte locuieşti şi spre cele smerite priveşti, Tu, Cel Care ai zis: Tatăl Meu până
acum lucrează şi eu lucrez!, iar prin proorocul Tău că leneşul se aseamănă
unui morman de gunoi peste care tot cel care trece aruncă mizerii, Doamne şi
Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei nu mi-l da mie! Nu-mi da ca zilele mele,
care sunt atât de puţine şi de preţioase, să se risipească în deşertăciuni
lumeşti şi în trândăvie! Nu-mi da ca talanţii încredinţaţi mie să rămână
îngropaţi în pământul uitării şi al lenevirii! Nu-mi da ca, din lipsa de
dragoste pentru muncă, să fiu o povară semenilor mei şi să defaim chipul Tău
care este în mine! Fă să fiu bun pentru orice lucru folositor, ca necontenit să
lucrez la cultivarea fiinţei mele pentru veşnicie şi ca, orice voi face, să fac
spre slava Ta, Doamne, iar nu pentru plăcerea mea! Amin!
(Inochentie al
Odessei)
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu